De la zero la infinit.

Nu știu câți dintre noi își mai amintesc epoca în care nu exista Internet nici măcar în cartierul nostru, ce să mai spunem de buzunarul de la blugi. Mulți nu își amintesc pentru că nu erau încă născuți, desigur, dar ideea rămâne. Cine nu a așteptat cu nerăbdare seara pentru ora 10 fără 2 minute fix ca să se conecteze în ritm de fierăstrău electric turbat scos de modemul care era depășit complet de moment, pentru ca apoi să se logheze la Yahoo Messenger și să discute cu colegii de care tocmai se despărțise de puține ore….e foarte tânăr cine nu a făcut asta și probabil stă mai bine cu nervii, nu doar mulțumită vârstei, cât și pentru că nu și i-a tocat cu modemul groazei.

Mi-l amintesc pe Super Mario țopăind într-o veselie pe ecranul televizorului. Habar nu am cum ajungea acolo, parcă era vorba de un fel de consolă, pentru că eu, desigur, nu aveam acces la acea minune. Tehnologia din casă mai includea un pick-up, pe care eu l-am stricat rapid (Astfel înțelegem de ce îl priveam pe Mario de la distanță) jucându-mă de-a casa de marcat, jocul meu preferat mult timp. Piesa de rezistență era un aparat radio imens, pe care dacă nu mă înșel tot eu l-am stricat jucându-mă de-a pianul. Nu cred că pot numi cu adevărat aceste aparate gadgeturi, dar dacă aș fi auzit acest cuvânt pe atunci probabil l-aș fi folosit pentru că mici nu erau, dar ingenioase da, cu siguranță.

A urmat sosirea maiestuoasă a “maxi-gadgetului” cu rol principal: “calculatorul”. Și pe acesta era gata să îl stric, pentru că mă fascina tastatura și mă jucăm de-a recepționista în vremea aia, dar din fericire pentru mine și bugetul familiei nu am descoperit prea rapid cum îl puteam porni.

Mai târziu am aflat și asta și am descoperit unul dintre jocurile care mi-au marcat o bună parte din adolescență: The Sims. Mulți îl considerau plictisitor, dar eu stăteam lipită ore întregi de ecran, cu degetele paralizate aproape pe mouse și evoluând încet dar sigur către multiple hernii de disc, căci pe vremea mea nu existau Scaune gaming sau Accesorii laptop foarte complexe. Mă distra teribil să creez conflicte între personaje, să nu îi pun la culcare până nu picau la propriu din picioare și să re-decorez periodic casa.

Primul meu personaj s-a numit, simplu, “X”, pentru că nu mă pricepeam deloc și pentru că mi s-a părut mai misterioasă așa. Opțiunile erau limitate, îmi dau seama acum. Îmi amintesc că doream să îi cumpăr și lui X un calculator imens, cum aveam eu. Chiar îi spuneam (pentru că da, uneori vorbeam cu ea, știu cum pare acum, dar perioada liceului e dificilă pentru oricine): Tehnologia la tine acasa, X! Asta o să primești odată cum marele calculator! Dar nu aveam vreodată banii necesari, era printre cele mai scumpe produse. Astfel că îi cumpărăm tigăi la nesfârșit, visând cu ochii deschiși la o lume mai bună pentru X. Și pentru mine.

Fast-fast forward, am acum acasă 3 laptopuri, 1 mouse cu mousepad pentru Gaming, aproximativ 4 rucsacuri pentru laptop, o boxă wireless, căști de tot felul, 1 smartphone, 1 smartwatch mai smart și 2 mai puțin deștepte, toate familiile de cabluri, ce să mai, e atâta tehnologie pe metru pătrat că mă și mir unde mai am loc. Probabil că aș putea trăi și fără, nu zic un nu hotărât, dar nu văd de ce aș face-o, câtă vreme am descoperit destul de recent că The Sims încă mai există (știu, alții folosesc tehnologia pentru a opera pacienți aflați pe alt continent, iar eu sunt fericită că pot să enervez niște personaje pe un ecran. Priorități!).

A fost șocant pentru mine să o recreez pe X. Grafica, opțiunile, varietatea, toate au evoluat enorm în aproape 15 ani de când am abandonat-o pentru a încerca să controlez altfel de personaje, pe hi5 🙂 Ce m-a impresionat însă e felul în care tehnologia a fost inclusă chiar și în casele unor omuleți din Simsville. Calculatorul imens a rămas așa ca design, dar nu mai e așa scump. Printre activitățile personajelor a apărut un fel de Instagram, un fel de Facebook, un fel de Whatsapp. IT comes home și pentru X, în sfârșit. Aproape că mi-e frică să o mai las nemâncată, mi-e teamă că îmi scrie un mesaj și mă ceartă.

Posibilitățile îmi par infinite astăzi și încerc să țin pasul. Cu toate astea, doar mie mi se pare că deși mai rapide și inteligente, gadgeturile sunt din ce în ce mai fragile? De pildă, cine ar fi crezut că tastatura laptopului meu va intra în comă și nu va putea fi resuscitată doar pentru că am vărsat o sticlă întreagă de apă foarte caldă pe ea? Probabil că s-a gândit că sunt pur și simplu prea prostuță pentru a colabora cu mine în continuare, astfel că a decis să se strice singură. Spun asta pentru că apa nu a căzut accidental acolo, ci eu am vărsat-o cu mâna mea, încercând să sterilizez laptopul. Nu întrebați, cu ipohondria chiar nu e de joacă.

Treaba cu boxele wireless este destul de periculoasă, zic eu, pentru că uneori îți poți conecta telefonul și să îl uiți așa, conectat, în timp ce te uiți la cine știe ce emisiune culturală despre care nu vrei încă să afle toți colegii de apartament 🙂 Cu căștile e mai simplu, măcar ești doar tu, în lumea ta.

Altfel, există obiect mai sensibil decât un smartphone în metroul din Barcelona? Nu garantez că apără de hoți, dar un selfie stick e totuși indicat în caz de urgență. Acesta mi se pare util. Sincer, l-aș comanda mai ales pentru siglă. Mi se pare una dintre cele mai interesante, din câte am văzut recent și în realitate și în magazinul din The Sims. 🙂

Cert este că fără atâta tehnologie nu aș putea comunica practic instant cu familia și prietenii de acasă, astfel că nu îi pot fi dușman în vreun fel, deși mă cam ține captivă uneori și am și cumpărat tot felul de gadgeturi inutile de-a lungul vremii (fără legătură cu ITul, nu pot să nu mă întreb, iar, de ce am avut un termometru “inteligent” plasat pe duș?)

Viață reală nu e ca în jocul meu preferat, din păcate (sau din fericire?). Nu se rezolvă toate cu un restart, nu poți să te schimbi complet cu o combinație de taste. Însă orice ar fi, poți să te joci de-a ceva și așa, garantez, te conectezi mai bine la tine, fără cabluri.

Echilibrul este, desigur, cheia. Mai ales acum că avem scaune așa confortabile la îndemână…

Poze: Unsplash

*Articol scris pentru Superblog 2019

2 comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.