O pLEDoarie.

Pledez ignoranța, sunt vinovată. Până acum 2 zile nu m-am gândit vreodată la tehnologia din interiorul panourilor și reclamelor luminoase pe lângă care trec zilnic. Privind fascinată anunțul de închiriere a unui apartament pe un fel de tabletă luminoasă din vitrina unei agenții imobiliare, citind clar toate detaliile și văzând literele mai limpede ca lumina zilei deși era târziu în noapte, am fost practic șocată când am aflat că ce priveam nu era un televizor inteligent, nu, ci un panou LED. Astfel, mi-am dat seama că e momentul să mă pun la curent :), căci îmi place să fiu totuși prezentă în mediul în care trăiesc și să știu ce privesc.

Reclamele luminoase au apărut în Franța, spre surpriza nimănui, iar o frizerie a fost pioneră în a folosi acea minunăție, pentru ca ulterior panourile luminoase să devină un succes aproape mondial. Asta știam de la o prietenă, dar ce înseamnă LED a trebuit să caut pe Google, recunosc. LED înseamnă dioda emițătoare de lumină, iar principiul de funcționare pare destul de simplu, dar eu și fizica suntem dușmani de prea mulți ani, astfel că nu pot să o aduc prea mult în discuție. În orice caz, reclamele ce folosesc LED-uri au apărut prin anii ´60 și au tot evoluat de atunci, așa de mult încât întâlnim practic afișaje LED peste tot, astăzi.


Am făcut un test recent, în plimbarea zilnică spre casă. În București nu pot să spun că mă plimbam prea des aiurea pe stradă, dar să te plimbi prin Barcelona are un alt farmec, astfel că aproape de fiecare dată aleg alte străzi, prilej să mă holbez dintr-un unghi diferit la minuni arhitecturale foarte cunoscute și populare, dar și la bijuterii ascunse, aparent comune, dar atât de speciale. Am făcut deci un test și am ridicat de tot nasul din telefon, pentru a inventaria situația LED-urilor pe traseu. Și am găsit, pe o distanță de 1.5km:

În plus, am văzut multe mașini de poliție și 2 accidente rutiere, cu tot cu panourile specifice.

Tot în procesul de testare, am încercat să îmi dau seama de utilitatea tuturor acestor panouri:

  • Cele pentru parcări erau foarte mari, cu scris roșu, clar, arătând numărul de locuri libere.
  • Cele pentru farmacii atrăgeau atenția că e o farmacie acolo de la o distanță foarte mare, dar nu poți deosebi o farmacie de alta doar privind crucile, pentru că legislația locală în domeniu, veche din 1999, stabilește dimensiuni precise (60*60 cm sau 70*70, în funcție de localizare), limitează intensitatea și interzice efectele complexe.
  • Cel mai mult îmi plac panourile specifice părții superioare a mașinilor de poliție, nu sunt creative, dar îmi dau o stare de siguranță.
  • Foarte simpatice sunt și cele în formă de câini sau dinți, te cuceresc instant, intri hipnotizat, chiar dacă poate nu ai câine sau bani 🙂 

Înțeleg că panourile cu tehnologie Premium sunt rezistente la foc, ceea ce e foarte util oricând, dar mai ales în această perioada în acest oraș chinuit de incendii intenționate și conflicte de tot felul.

În plus față de distanța testată de mine, orașul este destul de fan al acestor afișaje, ceea ce e destul de logic acum că mă gândesc la profilul său turistic, cu atâtea hoteluri, restaurante și parcări. De asemenea, numeroasele agenții imobiliare sunt și ele fidele reclamei de acest tip.

E o lupta continuă de a fi văzut și remarcat, oferta este vastă și calitatea oarecum similară, astfel că presupun că e foarte important să atragi atenția. Și dacă faci asta cu produse de calitate, unice și mai ales rezistente până la 12 ani, poți să te numești un întreprinzător informat 🙂


De unde nu știam nici măcar ce înseamnă tehnologia LED, iată că ajung să fac o pledoarie pentru utilizarea sa. De ce? Păi:

💡Cel mai important: îmi pare o soluție prietenoasă cu mediul, durabilă, versatilă

💡Produsele premium sunt sigure, de încredere, fără riscuri de auto-aprindere sau oxidare

💡Afișajele sunt vizibile de la distanțe mari și foarte mari, adică își servesc foarte bine scopul

💡Separat de mesajul intrinsec, transmite date despre profilul celui care o folosește: creativ, interesat de mediu și calitate, deschis.

Cu cât m-am gândit mai mult, cu atât am realizat că istoria mea cu panourile de acest tip este mai lungă decât credeam inițial. Sunt o persoană anxioasă, mereu îmi fac griji din orice motiv și unul recurent în timpul călătoriilor este că voi rămâne fără benzină, părăsită pe autostradă, atacată de animale sălbatice sau înghețând de frig (scenariile sunt multiple). Din acest motiv, îmi place să zăresc de la distanță panourile cu prețurile strălucitoare din benzinării. Îmi dau o stare de liniște, la fel ca panourile de informare în trafic. 

Și cu panourile de afișare a scorului am o poveste: participând la turneul de tenis de la Madrid pentru prima oară acum 2 ani am văzut de la distanță, cu litere mari, galbene și magice numele jucătoarei preferate (spoiler alert: este Simona Halep 🙂 ) pe un panou al unui teren secundar, astfel că am ajuns acolo printre primii și am prins loc de onoare pentru antrenament. 

Acasă, aveam o farmacie non-stop destul de aproape de casă și nu o dată am avut nevoie, urgent, noaptea târziu, de un medicament care să ia durerea cu mâna. Placebo sau nu, mă simțeam deja mai bine când vedeam, de la distanță, că mă apropii de sursa de pastile, zărind crucea verde luminoasă. 

Nu știu cum e pentru alții, dar pentru mine “la metrou la Universitate” are darul să mă conducă într-o spirală a nostalgiei, având în vedere numărul de întâlniri de tot felul pe care le-am stabilit acolo. Într-unul din colțuri, demult, exista un ceas cu afișaj electronic, care mereu era cu 2 minute în urmă. Așteptând oameni care nu mai veneau vreodată, plecând eu în fugă din vreun motiv important sau mirându-mă cum au trecut orele fără să îmi dau seama, priveam adesea înspre acel ceas. Când era ceață sau foarte întuneric, nu se vedea prea bine, dar eu priveam mereu, ca și cum ar fi fost fermecat și trebuia să îl zăresc. Nu știu, sincer, ce fel de ceas mai e acum acolo (am auzit că există unul clasic în centrul Pieței), dar cu siguranță mi-ar fi plăcut să se vadă mai clar, mai limpede și în orice condiții măsura timpului meu câștigat sau pierdut. Poate, dacă existau la acea vreme ceasuri electronice cu LED-uri, s-ar fi făcut mai multă lumină și în mintea mea 🙂 


La final, pLEDez informarea. Aflând atâtea lucruri, îmi dau seama că valul LED e înalt, puternic și nu se va opri. Cu siguranță inovația e cuvântul-cheie, am citit chiar că există tatuaje LED cu multiple potențiale utilizări medicale. Poate panourile LED o să înlocuiască cu totul vitrinele, astfel oferta se poate schimbă în funcție de client. Poate vor exista panouri LED inteligente care să arate exact locul unde e nevoie de o ambulanță, evitând pierderea timpului prețios (am citit despre un astfel de proiect). Parcurile de distracții pot fi un loc potrivit pentru a lăsa fabricanții să își testeze limitele cu panouri complicate. Și cred că totul va deveni mult mai interactiv.

Închei aici pLEDoaria mea,  și aștept cu mare drag ziua când vor exista panouri LED care să îți arate drumul corect în viață 🙂 

Poze: Site/Pagina de Facebook a SmarSoft.ro

*Articol scris pentru Superblog 2019

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.