Să ne informăm înțelept!

Am văzut recent un interviu absolut minunat cu Elif Shafak, care a subliniat, cu înțelepciune și eleganță, una dintre problemele principale ale infodemiei prin care navigăm acum cu toții. Bombardați fiind cu informații, uităm că nu suntem neapărat experți chiar în toate domeniile (mulți dintre noi nu suntem foarte cunoscători nici măcar într-unul singur).

Elif face diferența între informație, cunoaștere și înțelepciune și amintește că avem adesea mult prea multă informație, dar foarte puțină cunoaștere și încă și mai puțină înțelepciune. Ne sfătuiește să schimbăm proporția între cele trei – deținând prea multă informație fără a o înțelege devenim aroganți, credem că știm, când de fapt nu știm, deloc. Recomand, din nou, interviul, este balsam pentru sinapse.

Sursa: Canva

Am scris deja despre impactul negativ imens al știrilor false și al pseudostiinței în timpuri pandemice și despre cum, din păcate, conspirațiile sunt un hobby foarte frecvent. Între timp, odată cu sosirea impresionantă și atât de importantă a primelor vaccinuri, imaginația a luat-o razna și comunicarea bazată pe argumente pare imposibilă.

De ce oamenilor le este atât de greu să recunoască simplu că nu știu și că e normal să nu știe cum acționează un limfocit T și ce este acela ARN mesager, ba chiar se simt jigniți de această neștiință, e greu de zis. De ce unii cred că zăpada e plastic deghizat și Pământul este plat? Sunt multe motive, dar aș zice că în top este incapacitatea de a se informa înțelept. Vestea bună este putem să ne educăm în acest sens. 


O să las azi deoparte știrile false rău-voitoare, unde e vorba, evident, de o minciună gogonată. O să mă refer la situațiile în care există informația mai mult sau mai puțin corectă, dar interpretarea ei este greșită, sper eu involuntar.

În acest scop, iată un exemplu. Un profesor doctor (nu în medicină, important de subliniat) a publicat un articol pe blog-ul propriu, pe care l-a distribuit agresiv și unde a blocat și hărțuit orice persoană a încercat să îi explice unde greșește (nu voi posta link-ul direct către acel blog, din rațiuni de igienă emoțională proprie. Asta înseamnă și că ce scriu în continuare își poate pierde din credibilitate, dar prefer asta. Este, oricum, doar un exemplu). Să vedem, deci:

Sursa domnului profesor este: Gao M, Yang L, Chen X, Deng Y, Yang S, Xu H, Chen Z, Gao X. A study on infectivity of asymptomatic SARS-CoV-2 carriers. Respir Med. 2020 Aug;169:106026. doi: 10.1016/j.rmed.2020.106026. Epub 2020 May 13. PMID: 32513410; PMCID: PMC7219423. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32513410/ Articolul complet poate fi accessat aici.

Încă din primul paragraf, domnul profesor menționează că articolul este indexat pubmed, adică a trecut printr-un proces de peer review, pentru a sublinia importanța celor menționate. Consideră, deci, prin toate acestea, că este o persoană care înțelege subiectul și îl poate explica celorlalți.

Pe scurt, articolul descrie, practic, un pacient COVID-19 asimptomatic și situația celor 455 contacți ai săi (da, știu, este un pacient extrem de popular, se pare 🙂 ): 35 pacienți, 196 membri ai familiei și 224 personal sanitar. Concluzia autorilor este, negru pe alb: “All the 455 contacts were excluded from SARS-CoV-2 infection and we conclude that the infectivity of some asymptomatic SARS-CoV-2 carriers might be weak.” – Adică: toți cei 455 contacți au fost fost negativi pentru SARS-CoV-2 și contagiozitatea unor purtători asimptomatici ar putea fi slabă. De asemenea, descriu și limitarea principală a acestui studiu de caz, anume că e vorba de 1 singur pacient, totuși (printre altele).

Concluzia domnului profesor a fost, în mod surprinzător, aceasta:

  • Acest studiu “schimbă din temelii ceea ce se știa până acum despre transmiterea coronavirusului și va bulversa lumea medicală.
  • Concluzia studiului este că transmiterea coronavirusului de către persoane asimptomatice este, practic, inexistentă.

Concluzia aceasta este, în mod evident, eronată, și interpretată în stil telenovelistic și după ureche. În plus, concluzia denotă o înțelegere extrem de limitată a felului în care funcționează o infecție și o imagine defectuoasă despre ce impact au publicațiile științifice (unde prezentarea de caz poate să bulverseze o grupă de studenți de anul 1 foarte entuziaști, dar în nici un caz nu va bulversa lumea medicală cu totul).

Informație 1 – Cunoaștere 0 – Înțelepciune 0

Scopul meu nu este să dezbat transmiterea asimptomatică, deși există suficiente referințe și aș putea să o fac. Nici să disec prea mult articolul de referință nu doresc neapărat, dar, dacă există vreun curios, problemele de metodologie sunt clar explicate în această Letter to Editor, scrisă probabil tot de niște bulversați 🙂 Tot acolo se explică și de ce concluzia acestui studiu este periculoasă: pentru că poate fi interpretată eronat de către persoanele care nu sunt specialiste (Adică “înțelepte”) în domeniu.

Mesaje de luat acasă 🙂

brown and white owl in close up photography
Photo by Ravin Rau on Unsplash

Nu orice profesor doctor, mai ales dacă este specializat în istoria artei, spre exemplu, este o sursă de încredere pur și simplu, absolut orice ar scrie sau spune despre un virus.

Nu toate publicațiile științifice sunt la fel. Așa cum iarna nu-i ca vara :=), o prezentare de caz, oricât de interesantă ar fi, reprezintă, pentru medicina bazată pe dovezi, cel mai slab argument.

Nu putem, deci, generaliza, un caz la o populație, așa cum nu putem presupune că dacă vecina Mimi a trecut printr-o boală mâncând usturoi infuzat cu lacrimi de unicorn acesta este tratamentul minune pentru acea boală.

Publicațiile științifice se adresează oamenilor de știință care au resursele să le înțeleagă. Nu sunt o revistă pe care o poate citi oricine la o cafea, pentru că e foarte probabil să interpreteze greșit concluziile, spre exemplu. Dacă ne place totuși să ne informăm din publicații de specialitate desi nu suntem specialiști, este indicat să fim conștienți că nu știm suficient.

Știința evoluează prin întrebări. Mai ales în cazul unei pandemii, informațiile se vor schimba constant și nu există întrebare greșită, câtă vreme nu vine dintr-un loc al certitudinii și al superiorității închipuite.

Părerile nu sunt fapte sau date. Sunt păreri.

Vă îndemn, deci, să vă informați înțelept!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.